Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Vorbim în ediția de astăzi despre tinerii din Generația Z și relațiile lor de iubire. Despre diferențele încă întâlnite, în România, între tinerii de la oraș și cei de la sat. Despre asumare și individualism, despre toleranță și rușine. Cum iubesc tinerii din Generația Z?
 
„La noi în România cred că e o diferență mare, încă, între ce se întâmplă la oraș și ce se întâmplă în comunitățile mici. La sate, cred că amprenta societății tradiționale, a învățăturilor pe care le primim din religie încă duce tinerii către a căuta căsătorie sau a căuta relații de lungă durată. În schimb, nu același lucru simt că se întâmplă la oraș”, spune psihologul Ioana Obreja.

Şcolile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale.
 
Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile – economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt – un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.
De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.
Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.
Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.
Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.
Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.

Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor.
 
Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.
 
Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna  este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.
 
Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat  din partea instituțiilor europene.
 
În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel - medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

"Trebuie să înţelegem că o realitate, aceasta a faptului că oamenii se identifică din ce în ce mai mult ca fiind queer, de exemplu în cazul de faţă, această realitate nu vine să o înlocuiască pe cea predominantă, ci cred că vine să o completeze, vine să spună că lumea este mai diversă decât am avut curajul până acum să o arătăm. Cred că aici ar trebui să vorbim mai mult despre temerile oamenilor că venim cu un soi de ideologie care să pună cote de reprezentare în filme sau la TV şi că este o mişcare împotriva normelor existente, a felului în care suntem noi ca români în general. Se merită a fi depăşite aceste prejudecăţi şi să vorbim mai deschis, poate mai empatic, mai puţin emoţional pe aceste subiecte" (George Albert Costea, actor).
 
Între anii 1968 și 2001, în România, articolul 200 din Codul Penal a pedepsit relațiile sexuale consensuale cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Abia în 2001, la 12 ani de la Revoluția din 1989, acest articol a fost abrogat. Respingerea dreptului persoanelor de același sex de a-și întemeia o familie a continuat, însă, și după anul 2001.
 
Fenomenul discriminării este perceput ca fiind o problemă în țara noastră de către majoritatea populației (71%). Teama de diferență se exprimă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%) și romi (72%). Iar scala distanței sociale indică, de asemenea, o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni). Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Sunt rezultate ale unui Sondaj de opinie privind nivelul discriminării în România, realizat în 2018 de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Aceste cifre ne arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie.
 
64% dintre elevii LGBTQIA+ din România au auzit remarci homofobe în școli, termeni precum LGBT, gay, homosexual sau lesbiană fiind folosiți cu conotație negativă atât de adulți, cât și de copii în liceele din România, arată un studiu al Asociației ACCEPT. Despre situațiile cu care se confruntă comunitatea LGBT de la noi, în special tinerii, când vine vorba de a fi acceptați discutăm în acest episod al podcastului Generația Z.
 
Invitați: Florin Buhuceanu, Asociația ACCEPT; George Albert Costea, actor; Adam, student din Polonia; Ramona Strugariu, europarlamentar România.
 
Realizatoare: Luana Pleşea

„Mens sana in corpore sano” este o expresie universal valabilă în orice context social, politic sau economic în care ne-am afla. Cât de des facem sport, cât de frecvent includem activitățile fizice în programul nostru săptămânal, mai ales la vârste fragede, în rândul copiilor și al adolescenților, ce se întâmplă la școală, cum putem crește această tendință de a face sport, ce înseamnă sportul de performanță? Cum putem să îmbunătățim starea fizică și psihică prin sport?
Potrivit Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice dat publicității anul trecut de Comisia Europeană, 38% dintre europeni fac sport sau exerciții fizice o dată pe săptămână sau mai mult, în timp ce 17% fac acest lucru mai puțin de o dată pe săptămână. În prezent, 45% dintre europeni nu fac nicio activitate fizică și niciun sport. Datele de anul trecut arată că locuitorii din Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Danemarca și Suedia sunt cei mai predispuși să facă sport sau activități fizice, cel puțin o dată pe săptămână. De asemenea, tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani obișnuiesc să facă sport, însă această tendință scade odată cu înaintarea în vârstă.
Despre sport și locul pe care îl ocupă în viața oamenilor, în general, și mai ales a tinerilor vorbesc Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Gelu Duminică, sociolog, Laurențiu Oprea, inspector școlar pentru educație fizică și sport la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Gabriel Bitan, sportiv de perfomanță, atletism. 

Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video, potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2022. Piaţa jocurilor video s-a dezvoltat puternic în ultimi ani. Comisia Europeană citează date ale Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa conform cărora jumătate din populaţia Uniunii Europene, care numără aproape 447 milioane de persoane, se consideră utilizatori de jocuri video.
 
Studiul despre utilizatorii de jocuri video din România relevă faptul că jumătate din românii care aleg această metodă de petrecere a timpului liber sunt femei. Totodată, vârsta medie a celor care se joacă este de 27 de ani la bărbați și 32 de ani la femei. Andreea Medvedovici Per, director executiv al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România şi vicepreședinte al Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa, spune că peste 7.000 de profesionişti lucrează în acest sector. Cu toate acestea, jocurile video încă sunt privite cu ochi critici în România, drept o activitate care nu aduce beneficii şi care deturnează atenţia tinerilor de la lucrurile importante, precum educaţia.
 
Piaţa de gaming s-a aflat şi în colimatorul Parlamentului European. Instituţia a avut mai multe iniţiative, la început de 2022, menite să reglementeze mai bine sectorul dezvoltării de jocuri video şi să combată problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile, precum minorii. Europarlamentarul român Victor Negrescu a mărturisit că a jucat şi încă joacă jocuri video. Potrivit acestuia, jocurile video sunt şi un important instrument educaţional, dar atrage atenţia și asupra pericolelor care apar atunci când această activitate nu este supervizată de adulţi.

După ce criterii își caută tinerii un loc de muncă azi? Ce așteptări au? Cu ce probleme se confruntă la locul de muncă? În ce măsură îi interesează o carieră? Cât de importante sunt pentru ei studiile superioare? Mai cred în valoarea diplomei?
Alexandru Manda are 24 de ani și este membru în conducerea Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei: „Ceea ce Generaţia Z îşi doreşte de la un loc de muncă este să nu fie închistaţi într-un program tipic de mers la birou 8 – 16 sau 9 – 17. Interesant este şi felul în care tinerii percep modul în care au fost pregătiţi pe băncile şcolii pentru piaţa muncii. Un studiu recent pe care l-am coordonat ne arată că aproximativ 50% dintre tinerii 18 – 29 de ani din România consideră că şcoala nu i-a pregătit pentru a intra pe piaţa muncii, consideră că şcoala nu răspunde nevoilor lor pentru a fi angajabili şi pentru a fi activi pe piaţa muncii”.
Pentru tinerii din România, cele mai importante aspecte în alegerea unui loc de muncă sunt beneficiile financiare, stabilitatea locului de muncă (contract de muncă pe perioada nedeterminată), posibilitatea de avansare în carieră și flexibilitatea programului. Sunt o parte din concluziile studiului „Tinerii și piața muncii din România. Provocări, așteptări și cunoașterea drepturilor la locul de muncă”, lansat de Asociația Politeia anul trecut.
Vorbesc despre relația Generației Z cu piața muncii Mihai Vasile, expert în politici publice și președinte al Asociației Politeia, Alexandru Manda - numit Tânărul European al Anului 2021 de către Forumul European de Tineret și Fundația Schwarzkopf și Neda Žutautaitė, președinta Reprezentanței Studenților din Universitatea din Vilnius, Lituania.

Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.
Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.
De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.
Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.
De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.
Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

În luna februarie 2023 au fost date publicităţii rezultatele studiului „Influenţa social media asupra dezvoltării copiilor şi tinerilor”, o cercetare realizată la solicitarea Comisiei CULTURĂ a Parlamentului European. Printre principalele constatări, conținutul legat de obiceiurile alimentare problematice și tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, a stârnit îngrijorări cu privire la impactul lor nociv asupra dezvoltării, afectând în mod semnificativ adolescentele.
Potrivit EU Kids Online, numărul copiilor care văd modalități de a fi foarte slabi pe internet variază de la o țară la alta, între 3% în Germania și 32% în Polonia, cu o medie de 12% în țările europene care raportează că au văzut acest tip de conținut cel puțin în fiecare lună sau mai des.
Evaluările sistematice ale rețelelor sociale vizând imaginea corporală au indicat o anumită legătură corelațională între utilizarea rețelelor sociale, insatisfacția faţă de propriul corp și alimentația dezordonată în rândul adolescenților. Au fost identificate ca fiind deosebit de problematice activități precum vizualizarea și încărcarea fotografiilor și căutarea de feedback negativ prin actualizările de status.
Despre cum influenţează social media imaginea tinerilor despre propriul corp vorbesc Alexandra Dârlău, responsabilă advocacy în cadrul organizaţiei Centrul FILIA; Maria şi Denis, studenţi la Universitatea Lucian Blaga Sibiu; europarlamentarul Dragoş Pîslaru, preşedintele comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European.

În ultimele decenii, cele mai multe state din Uniunea Europeană au abandonat recrutarea militară (și civilă). Serviciul militar civil a fost considerat depășit de la sfârșitul Războiului Rece.
Faptul că niciun conflict  armat nu a mai apărut în vestul Balcanilor timp de aproape jumătate de secol a fost un alt aspect care a contribuit la abandonarea recrutărilor militare. Însă anexarea Crimeei de către Federația Rusă a reprezentat un prim șoc care a determinat unele state membre UE să reintroducă sistemul de recrutare.
Conflictele din ultimii ani au dus la ideea unui Serviciu militar 2.0, la care din ce în ce mai multe țări europene vor să adere. Dar ce cred tinerii despre recrutările armate și cum văd ei pregătirea pentru o eventuală participare la război?