Podcast Euranet Plus - Generația Z - Episodul 38 - Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale.

Dar cât de motivați se simt să meargă la vot? Ce îi face să ezite să participe politic? Unul dintre motivele pentru care tinerii ar putea avea ezitări este că cei mai mulți dintre ei consideră că opiniile lor nu sunt, de fapt, luate în considerare de către factorii de decizie. Acest lucru este confirmat de Eurobarometrul pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, unde tinerii au afirmat că au o influență mică sau inexistentă asupra procesului decizional și asupra politicilor publice de la nivel local (50%), național (58%) și de la nivel european (67%).

Iar structura demografică a actualei noastre legislaturi nu face decât să le întărească sentimentul de lipsă de reprezentativitate. Potrivit datelor furnizate de Politoscop, doar 26% dintre parlamentari au vârsta sub 40 de ani, dintre care 12 între 25 și 30 de ani (3 femei)  și 105 între 31 și 40 de ani (20 de femei). Cei mai mulți (195) sunt în categoria 41 – 50 de ani. Această statistică evidențiază realitatea tragică cu care se confruntă tinerii, în special femeile tinere, din România în ceea ce privește reprezentarea lor politică.

Tinerii se simt lipsiți de reprezentativitate și ezită să se implice politic. Dar, potrivit aceluiași Eurobarometru pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, tinerii români par să fie implicați peste media europeană în diverse forme de activism civic precum: inițierea sau semnarea unei petiții (54% față de 42%), participarea la un protest sau o demonstrație (29% versus 24%), participarea la o consultare publică (17% versus 15%) sau implicarea într-o organizație de tineret (22%versus 14%).