Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Europa suntem noi! Dar... cine suntem noi cu adevărat și ce vrem? Sub genericul Euranet Plus, ascultați podcastul nostru internațional despre tineri, în Anul European al Tineretului. Realizat de Radio România.

Listen on:

  • Podbean App
  • Spotify

Episodes

Friday Dec 22, 2023

30% dintre români sunt analfabeţi financiar, potrivit celui mai recent Eurobarometru, care măsoară cunoștințele și competențele în domeniul educației financiare în UE. Iar un studiu făcut de Institutul de Economie Mondială susţine că maxim 10% dintre români au competenţe financiare (potrivit Claudiei Petrescu, cercetător). În România, preocuparea pentru alfabetizarea și educația financiară datează de la finalul anilor 2000, dar Strategia națională de educație financiară 2023 – 2030, aflată în dezbatere publică în această toamnă nu a fost încă adoptată.
 
Ce relație au tinerii din România cu banii? Cum îi gestionează? Cât de pregătită este Generația Z să facă față tentațiilor și provocărilor lumii financiare a secolului 21? Cătălina Gurgu, studentă, a participat la un curs de educaţie financiară în facultate, în urma căruia a devenit consilier financiar, iar Vlada Siviroveanu, masterandă, a învăţat de mică să îşi gestioneze banii primiţi de la părinţi.
 
Antropologul Alex Dincovici: "Cel puţin în ultimii 20 de ani, tot ce înseamnă finanţe s-a complicat extrem de mult. Avem nişte produse extrem de complexe, care sunt foarte greu de înţeles în general de cineva care nu e din domeniu. (...) E şi mai complicat acum, pentru Generaţia Z. Acum nu mai ai acea siguranţă a zilei de mâine. Avem toate aceste discursuri despre cum se termină lumea, planeta, sistemele de pensii, vin tot felul de dezastre peste noi şi e greu, cred, să te gândeşti la viitor în condiţiile astea".
 
Economistul Corneliu Ionescu a constatat că studenţii cu care a interacționat "au în general senzaţia că şcoala nu este încă suficient de adaptată la ce se cere pe piaţa muncii şi e o provocare constantă pentru ei să găsească motive de a se duce la şcoală. Mulţi dintre ei fie schimbă facultatea, fie renunţă la ea cu totul în favoarea obţinerii de venit acum".

Friday Dec 22, 2023


În România, unul din cinci tineri nu studiază și nici nu lucrează. Tinerii NEET formează la ora actuală un grup ce pare unit de lipsa de preocupare privind educația sau munca.
 
Complexitatea fenomenului este dată de mulțimea factorilor care îi împing spre acest segment și automat în afara statisticilor. Este vorba despre sărăcia din rândul tinerilor, diferențele dintre mediul urban și cel rural și sistemul de învățământ.
 
Sociologul Adrian Pășcuță atrage atenția că există riscul marginalizării, în condițiile în care tinerii care întârzie intrarea pe piața muncii vor descoperi că nu fac față mediului concurențial.
 
Valentina Ciobanu, vicepreședinte al Consiliului Național al Tineretului, spune că, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Garanția pentru Tineret, în țara noastră există un deficit de forță muncă și competențe, ceea ce indică faptul că școala nu livrează tocmai acele competențe de care tinerii au nevoie pentru a lucra. Tocmai lipsa acestor competențe îi poate determina pe tineri să devină ezitanți în a părăsi confortul familiei. În acest context, Consiliul Național al Tineretului propune măsuri preventive și remediale.
 
Pe de altă parte, Garanția pentru Tineret, programul Comisiei Europene care recomandă ca tinerii să beneficieze de o ofertă de a urma școala sau cursuri de formare, are beneficii în țări ale UE. Doar în România, Garanția pentru Tineret a fost aplicată în mică măsură, mai spune vicepreședintele Consiliului Național al Tinerilor.
 
Europarlamentarul Dragoș Pîslaru arată modul în care programul european poate avea succes prin aplicarea sa la nivel local, al comunității și nu prin instituții cu acoperire națională.

Thursday Nov 02, 2023

Exprimarea votului în cadrul unor alegeri libere și democratice este un drept civil de care beneficiază cetăţeni din cea mai mare parte a lumii civilizate. O categorie care însă nu a dovedit că este foarte interesată de mersul la urne o reprezintă tinerii. Poate tocmai de aceea, mulţi politicieni îi ignoră, iar politicile pe care le promovează ţin prea puţin cont de preferinţele acestora. De câţiva ani, însă, în Uniunea Europeană s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate în acest sens se numără cel care prevede scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.În România, un proiect de lege care le-ar permite tinerilor să voteze de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament, în aprilie 2022, la inițiativa unor studenţi ai Universităţii București. Iniţiatorii au argumentat că, la 16 ani, un tânăr are deja o serie de drepturi şi obligaţii. Pentru a afla părerea celor vizaţi de această iniţiativă, am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Miruna Croitoru. Ea spune că tinerii români trebuie bine informaţi despre ce înseamnă votul şi vorbeşte despre faptul că reducerea pragului de vârstă la 16 ani pentru dreptul de vot trebuie să vină la pachet cu o campanie de informare a elevilor în şcoli despre particularităţile vieţii politice. Miruna subliniază şi faptul că tinerii trebuie învăţaţi să evite campaniile de manipulare sau informaţiile false.Europarlamentarul român Cristian Buşoi, de formare medic, este de părere că, la 16 ani, un adolescent este suficient de matur şi pe deplin capabil să ia decizii corecte şi informate şi că reducerea vârstei de vot la 16 ani ar fi un demers benefic pentru societate. 

Thursday Nov 02, 2023

Un an și 8 luni de la invazia Rusiei în Ucraina. Războiul continuă. După mobilizarea imediată a românilor, vreme de mai multe luni, pentru a veni în sprijinul ucrainenilor nevoiți să își părăsească locuințele și țara, oamenii discută tot mai puțin despre războiul care se desfășoară acum la granița cu România. Unul dintre mediile în care există preocupare pentru ceea ce înseamnă ideea de război este arta. Sunt scriitori din România, scriitori din Republica Moldova care adoptă o atitudine civică și vorbesc despre răul pe care războiul îl provoacă. Cosmin Perța este scriitor și, în colaborare cu muzicianul ucrainean Denys Vasyliev, a realizat instalația "Voices of War". O instalație audio imersivă care încearcă să redea sonor și afectiv regimul de teroare pe care îl suportă cetățenii obișnuiți ai Ucrainei, confruntați cu bombardamente și stare continuă de asediu. Andreea Boșoi este studentă la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, secția de Relații Internaționale și Studii Europene. În februarie 2022 era în clasa a XII-a și nu poate uita frica simțită la momentul invaziei Rusiei în Ucraina. Andrei Robert are 15 ani și este foarte afectat de continuarea războiului. La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității. Despre principalele priorități ale UE în politica de apărare și schimbările impuse de război vorbește europarlamentarul Dragoș Tudorache. Încă din primăvară, miniștrii din UE au recunoscut dificultățile cu care se confruntă tinerii în prezent din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a schimbărilor climatice. Se impune prioritar abordarea problemelor de sănătate mintală care afectează un număr tot mai mare de tineri ca urmare a acestor provocări.

Thursday Nov 02, 2023

Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.
De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate.

Thursday Sep 28, 2023

Muzica există peste tot, în toate culturile şi sub toate formele, iar artiştii s-au aflat constant într-o luptă pentru afirmare. Înainte de anii 2000, muzicienii tineri ghidaţi de vise mari se luptau pe locurile din cluburi pentru a avea şansa să performeze sau se aşezau în zonele publice ale oraşelor cu speranţa că cineva îi va auzi şi le va deschide uşa către greu accesibilă industrie muzicală. Astăzi, însă, totul s-a schimbat. Odată cu digitalizarea şi revoluţia Internetului, muzicienii la început de drum au la dispoziţie o paletă largă de instrumente pentru a se face cunoscuţi şi din intimitatea propriilor locuinţe pot lansa piese care să-i propulseze pe scena globală.
 
La întrebările „Cum este să fii artist în zilele noastre?”, „Cum se promovează muzicienii emergenţi în era digitală?”, „Ce face UE pentru a sprijini sectorul muzical european?” şi „Cine îi ajută pe muzicieni să răzbată?” au răspuns solistul trupei timişorene ALLOVER, Luca Dragu, şi coordonatorul Subprogramului Cultura din cadrul Biroului Europa Creativă România, Sorin Enuş.

Monday Aug 07, 2023

Europa a devenit un punct central al traficului de droguri. „Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive are potențialul de a fi folosit ca drog. Aceasta înseamnă că oricare dintre noi, direct sau indirect, poate fi afectat de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate cu acesta”.
 
În România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut – 13 ani -  fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, potrivit Raportului Național privind situația drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Cu precizarea că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
 
"Suntem singura ţară care a transferat responsabilitatea pentru tratament şi prevenirea abuzului şi dependenţei de substanţe către poliţie, prin ANA. În momentul de faţă, Ministerul de Interne este responsabil şi de tratare şi de prevenire, dar şi de urmărirea şi încarcerarea consumatorilor şi dealerilor de droguri. Din acest punct de vedere suntem foarte mult în urmă şi nu avem capacitatea de a construi un sistem de prevenire şi de tratament, pentru că Poliţia Română nu este în măsură să furnizeze resursa umană de psihologi, asistenţi sociali, psihiatri şi, în general, specialişti necesari pentru a construi un sistem de tratament" (Eugen Hriscu, psihoterapeut). 

Monday Aug 07, 2023

Vorbim în ediția de astăzi despre tinerii din Generația Z și relațiile lor de iubire. Despre diferențele încă întâlnite, în România, între tinerii de la oraș și cei de la sat. Despre asumare și individualism, despre toleranță și rușine. Cum iubesc tinerii din Generația Z?
 
„La noi în România cred că e o diferență mare, încă, între ce se întâmplă la oraș și ce se întâmplă în comunitățile mici. La sate, cred că amprenta societății tradiționale, a învățăturilor pe care le primim din religie încă duce tinerii către a căuta căsătorie sau a căuta relații de lungă durată. În schimb, nu același lucru simt că se întâmplă la oraș”, spune psihologul Ioana Obreja.

Tuesday Jul 18, 2023

Şcolile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale.
 
Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile – economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt – un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.
De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.
Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.
Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.
Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.
Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.

Tuesday Jul 18, 2023


Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor.
 
Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.
 
Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna  este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.
 
Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat  din partea instituțiilor europene.
 
În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel - medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

Image

Your Title

This is the description area. You can write an introduction or add anything you want to tell your audience. This can help potential listeners better understand and become interested in your podcast. Think about what will motivate them to hit the play button. What is your podcast about? What makes it unique? This is your chance to introduce your podcast and grab their attention.

Copyright 2023 All rights reserved.

Version: 20230822