Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Conform statisticilor, rata totală de fertilitate a scăzut, la nivel global, de la 5 copii, în 1950, la 2,3 în 2023. Una dintre cauzele pentru această scădere destul de semnificativă este tranziția demografică globală. Azi, femeile au mai multe posibilități de dezvoltare în carieră, în care perioada de creștere profesională se suprapune cu perioada dedicată nașterii și creșterii copiilor. Pentru multe tinere cariera este pe primul loc, pentru a obține o stabilitate economică.

Emoții mari pentru tinerii români din Generația Z, care au avut șanse de a vota pentru prima dată în viață, la alegerile europarlamentare şi locale din 2024. Mulți spun că au fost copleșiți de emoții, pe deoparte pentru că nu știau cum se va desfășura procesul de votare și ce trebuie să facă atunci când ajung la urne, iar pe de altă parte pentru că sunt conștienți de faptul că votul lor contează, iar de alegerea pe care au făcut-o depinde viitorul lor.

65% dintre tinerii din România declară că sunt pregătiți să marcheze pe buletinul de vot o opțiune diferită de cea anterioară. În acest context, studiul realizat de IRES, “Tinerii din România în anul 2024“, arată că tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența. Conform Autorității Electorale Permanente, pe listele electorale din România se află 4.594.321 de votanți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (tineri). La ultimele alegeri parlamentare, organizate în decembrie 2020, doar 25,46% dintre tineri s-au prezentat la urne. Prezența scăzută la vot a tinerilor este un fenomen, având în vedere că în 2024 vor avea loc în țara noastră toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Alegerile din 2024 vor afecta generații întregi, iar tinerii de astăzi sunt cei care vor resimți efectele deciziilor luate în acest an. Sunt concluziile studiului sociologic „Tinerii din România în anul 2024“, lansat în luna martie 2024 de către inițiativa Tinerii Votează și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.
 
Cum pot fi convinși tinerii să meargă la vot? Cum ar trebui să comunice politicienii cu tinerii în contextul alegerilor? Răspund reprezentanți ai Generației Z și Alina Bârgăoanu, Decan Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA.
 
„Cred că scurt pe doi e un principiu pe care ar trebui să meargă toți candidații, toate instituțiile, pentru că, în 2024, secolul 21, mai ales pe zona noastră de tineret, cu siguranță partea asta formală, limbajul de lemn și toate tacticile folosite mai demult acum nu mai au eficiență. Să mergi pe stradă și să oferi mălai, făină, nu mai prinde. Suntem în alte timpuri, trăim alt prezent față de ce a fost, de exemplu, pe vremea părinților noștri. Și atunci cred că toată lumea ar trebui să se plieze pe partea de social media, pe platformele pe care activăm noi și să spun scurt, sincer și onest ce își doresc, ce obiective au, care e strategia lor. Pentru că și noi, ca tineri, avem o educație media formată, o educație civică și putem să observăm când candidații citesc un script sau dacă vorbesc din suflet, dacă au elaborat ei respectivele agende electorale. Putem să vedem diferența între ce fac ei sau ce face o echipă întreagă în spatele lor”. (Ioana Butaru, 18 ani, clasa a XII-a)

Încălzirea globală și sustenabilitatea sunt considerate probleme ale generațiilor tinere, care vor trebui să înfrunte o lume în care efectele schimbării climei devin tot mai evidente. Unul dintre cele mai mari obstacole este uneori lipsa de implicare și alteori lipsa puterii politice a tinerilor, iar în unele cazuri ambele. Alma Pap are 26 de ani și este coordonatorul centrului Europe Direct din Timișoara. Ea consideră că tinerii se arată interesați de acțiuni cu rezultate concrete, palpabile.
Tinerii și copiii sunt principala categorie implicată în proiectele de creare a unor noi obiceiuri de consum și de schimbare a obiceiurilor existente. Asociația CRIES din Timișoara a demarat proiectul intitulat „Cultura sustenabilității în școli”. Prin acest proiect, tinerii devin conștienți de faptul că producția masivă de articole vestimentare are un impact semnificativ asupra mediului.
Alma Pap atrage atenția că o altă presiune care îi afectează pe tineri este aceea că ei trebuie să se implice mai mult, în condițiile în care schimbarea obiceiurilor de consum este o preocupare valabilă pentru toate generațiile, iar clima ne afectează pe toți în egală măsură.
„Nu doar tinerii sunt beneficiarii politicilor de mediu. Toți cei care trăim suntem beneficiarii. Dacă e să luăm totul așa, atunci tinerii ar trebui să fie beneficiarii aproape tuturor politicilor, nu doar de mediu. Și nu este corect față de tineri să punem povara asta pe umerii lor, pe umerii noștri, că , pentru că ne afectează pe toți în aceeași măsură. Mai ales în în generațiile noastre nu există diferențe mari și ne afectează în aceeași măsură aceste schimbări climatice și ar trebui ca și politicile de mediu să fie benefice tuturor cetățenilor, nu doar tinerilor”. (Alma Pap, coordonatoarea centrului Europe Direct din Timișoara).
 

Dar cât de accesibile sunt pentru toți tinerii oportunitățile pe care UE le oferă? În ce măsură au toți acces la informații pe înțelesul lor, în condițiile în care mulți adolescenți și tineri fac parte din grupuri vulnerabile? Potrivit Institutului Naţional de Statistică, citat în Strategia națională pentru susținerea părinților 2024 – 2030, publicată de Ministerul Educației, „în anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulţilor”.
Am întrebat mai mulți reprezentanți ai Generației Z dacă au auzit despre programele Uniunii Europene pentru tineri și dacă au participat în astfel de programe. Au răspuns tineri din Prahova, Mureș și Sibiu, din urban și rural. Iar despre programele UE pentru tineri și cum pot fi obținute informații a vorbit Andrei Dobre, formator în cadrul Anpcdefp – rețeaua de formatori a Agenției Naționale, care gestionează programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate în România.
„Cred că o campanie de informare și de promovare ar fi extrem de benefică, astfel informația ar ajunge la mai mulți tineri. De asemenea, cred că putem să informăm și mergând fizic în licee și universități. De curând am mers în mai multe licee din județul Prahova pentru a le povesti tinerilor despre oportunitățile și beneficiile pe care le are Uniunea Europeană pentru tineri. Foarte mulți dintre tineri nu auziseră de programul Erasmus+ și mulți dintre ei nu participaseră niciodată la o activitate finanțată prin programul Erasmus+. Mulți ne-au spus că ei și-ar dori să știe cum pot accesa aceste programe și să ia parte măcar la o activitate finanțată prin intermediul acestor programe. Cred că este important ca tinerii să cunoască toate oportunitățile pe care UE le are pentru tineri și cred că e important ca mai ales tinerii din mediul rural să le cunoască, pentru că, de multe ori, informația ajunge mult mai greu la ei” (Bianca Borcea, 18 ani, comuna Dumbrava, județul Prahova)

Anul 2024 este unul important, este un an al deciziilor pe care le vor lua mulți din tinerii Generației Z, cei care au peste 18 ani. Unii dintre ei vor merge pentru prima data la vot și-și vor desemna reprezentanții la primărie, în consilii, la europarlamentare, la președinția României și parlamentare. În România, de exemplu, potrivit statisticilor, aproape 4,6 milioane de tineri au drept de vot.
Întrebarea este dacă ei se simt reprezentați de politicieni, dacă au un cuvânt de spus în politică, dacă înțeleg cum funcționează instituțiile, cele din țara în care locuiesc sau cele ale Uniunii Europene, dacă se implică în activități civice și ce înseamnă sistemul de guvernare. Potrivit Eurobarometrului European Parliament Youth Survey, publicat în septembrie 2021, 85% dintre tineri discută despre politică atunci când se întâlnesc cu prietenii sau rudele, iar 55% dintre respondenți spun că nu înțeleg prea multe sau nimic despre Uniunea Europeană.
 
„(Tinerii) nu se simt reprezentați de politicieni și de sistemul politic în general și asta o vedem din majoritatea sondajelor. Este un sondaj recent lansat de IRES în care vedem foarte clar că 76% din tinerii din România cu vârste între 18-35 de ani nu au încredere în democrația românească, ceea ce mie mi se pare că e un procent extraordinar. 76% nu au încredere în democrația din România. Am rămas foarte surprins când am văzut acel număr și este un exemplu de eșec al clasei politice românești”. (Vlad Adamescu, co-fondator Politică la Minut)

În acest an, în luna iunie, în toate statele membre ale Uniunii Europene vor avea loc alegeri europarlamentare. Scrutinul se desfășoară pe fondul unor evenimente excepționale, care au afectat în mod direct sau indirect cetățenii europeni în ultimii ani. Acestea sunt transformate în teme politice, de dezbatere, inclusiv în plan electoral. Important de menționat că, potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie 2023, 57% dintre cetățenii europeni sunt interesați de alegeri, cu șase puncte procentuale mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene din 2019. Așadar, provocările, cum ar fi războiul din Ucraina, criza energetică, pandemia, și interesul publicului pentru alegeri se intersectează cu ascensiunea curentului de extremă dreaptă în Europa. Victoriile electorale ale exponenților acestui curent în câteva state ale Uniunii, perspectivele de succes european ale formațiunilor politice din această zonă creează îngrijorare, dar și interes.
La podcastul Generația Z, căutăm răspunsuri, oferim perspective din partea tinerilor, dar și din partea celor care analizează fenomenul.
„Extrema dreaptă din multe țări din Uniune pare să uite de planul ăsta al drepturilor omului și țintește diverse pături ale societății. Ar fi interesant ca nouă, generațiilor mai tinere, să ni se aducă exemple din istorie sau să căutăm noi înșine să vedem că politica extremei drepte, ideile lor au mai existat, au fost estompate sau reduse ca intensitate o perioadă de timp. Se pare că revin. Aș vrea să înțelegem că nu ceea ce ne-a arătat trecutul este varianta cea mai bună de a exista ca societate. Deci, asta presupune o mai bună informare, chiar din partea noastră, din surse credibile”. (Ionuț Șorea, masterand la Centrul de Studii Europene din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza)
„(Tinerii) să se informeze, să analizeze promisiunile, pentru că vor fi, evident, numeroase promisiuni. Aceasta ca să facă acest raport permanent între ceea ce se promite și ceea ce poate fi implementat. Dacă este fezabil ceea ce ți se promite. Dar, din nou, să se informeze. Eu, personal, citesc în egală măsură articole, informații sau declarații din ambele direcții și încerc să fiu rațional în primul rând și să văd cât de realiste sunt aceste declarații, aceste promisiuni”. (Cosmin Țugui, student la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași).

Faptul că femeile şi-au dobândit din ce în ce mai multe drepturi în ultimii 50 de ani nu poate fi negat, însă există unele paliere rămase încă greu de accesat. Printre acestea se numără şi prezenţa în funcţii publice şi politice. Dacă în afaceri, femeile rivalizează cu bărbaţii la capitolul performanţă şi din punct de vedere al numărului, în politică acest trend avansează greoi, mai ales în această regiune a Europei care încă învaţă care sunt adevăratele valori democratice. În Uniunea Europeană, deşi femeile sunt promovate, un număr încă limitat ajung în funcţii de reprezentare. În legislativul european, de exemplu, în continuare sunt mai puține femei decât bărbați. Totuși, procentul acestora a crescut în timp, de la 15,9% în 1952, la 39,8% în 2024. Lor li se adaugă femeile din Comisia Europeană, o altă instituție condusă tot de o femeie. În prezent, în executivul comunitar sunt 12 femei comisar european și 14 bărbați. În context, procentul de 39,8% femei prezente în Parlamentul European în 2024 este mai mare decât media mondială și a UE pentru parlamentele naționale.
În România, situația nu arată deloc bine. Directorul de proiect al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, Raimar Wagner, spune că, în 2021, organizaţia a elaborat un studiu referitor la reprezentarea femeilor în politica românească ale cărui rezultatele au fost catastrofale. Potrivit acestuia, România nu stă prost, ci „extrem de prost”, mai exact este pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
„Datele pe care le-am primit ne-au arătat nu că stăm prost, ci, dacă îmi permiteţi acest grad de comparaţie, extrem de prost. Sunt cele mai rele cifre din toată Europa continentală. Nu numai că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, dar stăm mai prost decât Rusia, Kazahstan, Ungaria ca să numesc autocraţii sau societăţi dominate de bărbaţi. Şi, ca să vă dau nişte cifre, avem o reprezentare a femeilor de sub 20% în Parlamentul României, avem la nivel de leadership politic feminin sub 50% la nivelul administraţiilor locale şi undeva la 5% în Guvern. Acum, în ultimul Guvern, s-au mai îmbunătăţit aceste cifre”. (Raimar Wagner)

Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale.
Dar cât de motivați se simt să meargă la vot? Ce îi face să ezite să participe politic? Unul dintre motivele pentru care tinerii ar putea avea ezitări este că cei mai mulți dintre ei consideră că opiniile lor nu sunt, de fapt, luate în considerare de către factorii de decizie. Acest lucru este confirmat de Eurobarometrul pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, unde tinerii au afirmat că au o influență mică sau inexistentă asupra procesului decizional și asupra politicilor publice de la nivel local (50%), național (58%) și de la nivel european (67%).
Iar structura demografică a actualei noastre legislaturi nu face decât să le întărească sentimentul de lipsă de reprezentativitate. Potrivit datelor furnizate de Politoscop, doar 26% dintre parlamentari au vârsta sub 40 de ani, dintre care 12 între 25 și 30 de ani (3 femei)  și 105 între 31 și 40 de ani (20 de femei). Cei mai mulți (195) sunt în categoria 41 – 50 de ani. Această statistică evidențiază realitatea tragică cu care se confruntă tinerii, în special femeile tinere, din România în ceea ce privește reprezentarea lor politică.
Tinerii se simt lipsiți de reprezentativitate și ezită să se implice politic. Dar, potrivit aceluiași Eurobarometru pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, tinerii români par să fie implicați peste media europeană în diverse forme de activism civic precum: inițierea sau semnarea unei petiții (54% față de 42%), participarea la un protest sau o demonstrație (29% versus 24%), participarea la o consultare publică (17% versus 15%) sau implicarea într-o organizație de tineret (22%versus 14%).

Implicarea tinerilor în politică reprezintă un domeniu deopotrivă captivant, esențial și sensibil în societatea contemporană. În multe societăți, tinerii sunt adesea văzuți ca forțe motrice ale schimbării sociale și politice. Sunt cei care aduc energie, idei proaspete și pasiune în arena politică. Cu toate acestea, nivelul de implicare al tinerilor în politică poate varia considerabil în funcție de contextul cultural, educațional și socio-economic.
 
Unii tineri se implică în politică prin intermediul activismului social, participând la proteste, petiții și alte acțiuni civice. Alții aleg să se implice în partide politice, să-și asume roluri în organizații politice de tineret sau să candideze în funcții publice pentru a contribui la formularea politicilor și luarea deciziilor.
 
Este intrarea în politică răspunsul pentru tinerii care doresc să aibă un impact asupra politicilor care vor modela viitorul nostru sau este mai bine să fii activist? Răspund reprezentanți ai Generației Z, dar și Octavian Gancea, Președintele Asociației Heroes și Vlad Gheorghe, europarlamentar, fost activist.