Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

La finalul anului 2022, în România a fost lansată a treia ediție a Barometrului Vieții Religioase. Potrivit rezultatelor, 83% dintre români se declară religioși, 27% participă săptămânal la slujbele religioase; 54% dintre români se roagă zilnic. În ceea ce privește tinerii din Generația Z și relația cu spiritualitatea, pare să se manifeste un interes în scădere față de religie și de căutare a unor alternative de manifestare - astrologia, cultura cristalelor, dar și știința sau ecologia.

România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Specialiștii în resurse umane explică acest lucru prin faptul că angajatorii din România caută, în general, oameni cu experiență și nu oferă suficiente locuri de muncă pentru începători. Mulți tineri au realizat faptul că trebuie să facă eforturi suplimentare încă din timpul facultății și să participe și la programe de internship.

Așteptăm multe de la școala de astăzi: să formeze competențe și abilități sociale, abilități practice pentru a putea trăi și a se adapta în societatea de azi și cea de mâine; să formeze competențe digitale, dar și competențe profesionale - însă ce fel de competențe sunt așteptate în economia europeană de mâine? Vorbim despre încadrarea în muncă a tinerilor şi problemele întâmpinate de proaspeţii absolvenţi, dar şi de angajatori.

În România, tinerii tind să aibă o opinie mai bună despre voluntariat decât restul populației. Iar Generația Z reprezintă o parte tot mai mare din voluntari, aducând perspective noi și abordări diverse. Datele indică faptul că implicarea civică este mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor tinere, a celor cu educație ridicată. Când vine vorba de motive pentru a nu face voluntariat, respondenții tineri invocă lipsa timpului și nevoia de a fi plătiți pentru munca lor. (studiu Pro Vobis)

Conform statisticilor, rata totală de fertilitate a scăzut, la nivel global, de la 5 copii, în 1950, la 2,3 în 2023. Una dintre cauzele pentru această scădere destul de semnificativă este tranziția demografică globală. Azi, femeile au mai multe posibilități de dezvoltare în carieră, în care perioada de creștere profesională se suprapune cu perioada dedicată nașterii și creșterii copiilor. Pentru multe tinere cariera este pe primul loc, pentru a obține o stabilitate economică.

Emoții mari pentru tinerii români din Generația Z, care au avut șanse de a vota pentru prima dată în viață, la alegerile europarlamentare şi locale din 2024. Mulți spun că au fost copleșiți de emoții, pe deoparte pentru că nu știau cum se va desfășura procesul de votare și ce trebuie să facă atunci când ajung la urne, iar pe de altă parte pentru că sunt conștienți de faptul că votul lor contează, iar de alegerea pe care au făcut-o depinde viitorul lor.

65% dintre tinerii din România declară că sunt pregătiți să marcheze pe buletinul de vot o opțiune diferită de cea anterioară. În acest context, studiul realizat de IRES, “Tinerii din România în anul 2024“, arată că tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența. Conform Autorității Electorale Permanente, pe listele electorale din România se află 4.594.321 de votanți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (tineri). La ultimele alegeri parlamentare, organizate în decembrie 2020, doar 25,46% dintre tineri s-au prezentat la urne. Prezența scăzută la vot a tinerilor este un fenomen, având în vedere că în 2024 vor avea loc în țara noastră toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Alegerile din 2024 vor afecta generații întregi, iar tinerii de astăzi sunt cei care vor resimți efectele deciziilor luate în acest an. Sunt concluziile studiului sociologic „Tinerii din România în anul 2024“, lansat în luna martie 2024 de către inițiativa Tinerii Votează și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.
 
Cum pot fi convinși tinerii să meargă la vot? Cum ar trebui să comunice politicienii cu tinerii în contextul alegerilor? Răspund reprezentanți ai Generației Z și Alina Bârgăoanu, Decan Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA.
 
„Cred că scurt pe doi e un principiu pe care ar trebui să meargă toți candidații, toate instituțiile, pentru că, în 2024, secolul 21, mai ales pe zona noastră de tineret, cu siguranță partea asta formală, limbajul de lemn și toate tacticile folosite mai demult acum nu mai au eficiență. Să mergi pe stradă și să oferi mălai, făină, nu mai prinde. Suntem în alte timpuri, trăim alt prezent față de ce a fost, de exemplu, pe vremea părinților noștri. Și atunci cred că toată lumea ar trebui să se plieze pe partea de social media, pe platformele pe care activăm noi și să spun scurt, sincer și onest ce își doresc, ce obiective au, care e strategia lor. Pentru că și noi, ca tineri, avem o educație media formată, o educație civică și putem să observăm când candidații citesc un script sau dacă vorbesc din suflet, dacă au elaborat ei respectivele agende electorale. Putem să vedem diferența între ce fac ei sau ce face o echipă întreagă în spatele lor”. (Ioana Butaru, 18 ani, clasa a XII-a)

Încălzirea globală și sustenabilitatea sunt considerate probleme ale generațiilor tinere, care vor trebui să înfrunte o lume în care efectele schimbării climei devin tot mai evidente. Unul dintre cele mai mari obstacole este uneori lipsa de implicare și alteori lipsa puterii politice a tinerilor, iar în unele cazuri ambele. Alma Pap are 26 de ani și este coordonatorul centrului Europe Direct din Timișoara. Ea consideră că tinerii se arată interesați de acțiuni cu rezultate concrete, palpabile.
Tinerii și copiii sunt principala categorie implicată în proiectele de creare a unor noi obiceiuri de consum și de schimbare a obiceiurilor existente. Asociația CRIES din Timișoara a demarat proiectul intitulat „Cultura sustenabilității în școli”. Prin acest proiect, tinerii devin conștienți de faptul că producția masivă de articole vestimentare are un impact semnificativ asupra mediului.
Alma Pap atrage atenția că o altă presiune care îi afectează pe tineri este aceea că ei trebuie să se implice mai mult, în condițiile în care schimbarea obiceiurilor de consum este o preocupare valabilă pentru toate generațiile, iar clima ne afectează pe toți în egală măsură.
„Nu doar tinerii sunt beneficiarii politicilor de mediu. Toți cei care trăim suntem beneficiarii. Dacă e să luăm totul așa, atunci tinerii ar trebui să fie beneficiarii aproape tuturor politicilor, nu doar de mediu. Și nu este corect față de tineri să punem povara asta pe umerii lor, pe umerii noștri, că , pentru că ne afectează pe toți în aceeași măsură. Mai ales în în generațiile noastre nu există diferențe mari și ne afectează în aceeași măsură aceste schimbări climatice și ar trebui ca și politicile de mediu să fie benefice tuturor cetățenilor, nu doar tinerilor”. (Alma Pap, coordonatoarea centrului Europe Direct din Timișoara).
 

Dar cât de accesibile sunt pentru toți tinerii oportunitățile pe care UE le oferă? În ce măsură au toți acces la informații pe înțelesul lor, în condițiile în care mulți adolescenți și tineri fac parte din grupuri vulnerabile? Potrivit Institutului Naţional de Statistică, citat în Strategia națională pentru susținerea părinților 2024 – 2030, publicată de Ministerul Educației, „în anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulţilor”.
Am întrebat mai mulți reprezentanți ai Generației Z dacă au auzit despre programele Uniunii Europene pentru tineri și dacă au participat în astfel de programe. Au răspuns tineri din Prahova, Mureș și Sibiu, din urban și rural. Iar despre programele UE pentru tineri și cum pot fi obținute informații a vorbit Andrei Dobre, formator în cadrul Anpcdefp – rețeaua de formatori a Agenției Naționale, care gestionează programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate în România.
„Cred că o campanie de informare și de promovare ar fi extrem de benefică, astfel informația ar ajunge la mai mulți tineri. De asemenea, cred că putem să informăm și mergând fizic în licee și universități. De curând am mers în mai multe licee din județul Prahova pentru a le povesti tinerilor despre oportunitățile și beneficiile pe care le are Uniunea Europeană pentru tineri. Foarte mulți dintre tineri nu auziseră de programul Erasmus+ și mulți dintre ei nu participaseră niciodată la o activitate finanțată prin programul Erasmus+. Mulți ne-au spus că ei și-ar dori să știe cum pot accesa aceste programe și să ia parte măcar la o activitate finanțată prin intermediul acestor programe. Cred că este important ca tinerii să cunoască toate oportunitățile pe care UE le are pentru tineri și cred că e important ca mai ales tinerii din mediul rural să le cunoască, pentru că, de multe ori, informația ajunge mult mai greu la ei” (Bianca Borcea, 18 ani, comuna Dumbrava, județul Prahova)

Anul 2024 este unul important, este un an al deciziilor pe care le vor lua mulți din tinerii Generației Z, cei care au peste 18 ani. Unii dintre ei vor merge pentru prima data la vot și-și vor desemna reprezentanții la primărie, în consilii, la europarlamentare, la președinția României și parlamentare. În România, de exemplu, potrivit statisticilor, aproape 4,6 milioane de tineri au drept de vot.
Întrebarea este dacă ei se simt reprezentați de politicieni, dacă au un cuvânt de spus în politică, dacă înțeleg cum funcționează instituțiile, cele din țara în care locuiesc sau cele ale Uniunii Europene, dacă se implică în activități civice și ce înseamnă sistemul de guvernare. Potrivit Eurobarometrului European Parliament Youth Survey, publicat în septembrie 2021, 85% dintre tineri discută despre politică atunci când se întâlnesc cu prietenii sau rudele, iar 55% dintre respondenți spun că nu înțeleg prea multe sau nimic despre Uniunea Europeană.
 
„(Tinerii) nu se simt reprezentați de politicieni și de sistemul politic în general și asta o vedem din majoritatea sondajelor. Este un sondaj recent lansat de IRES în care vedem foarte clar că 76% din tinerii din România cu vârste între 18-35 de ani nu au încredere în democrația românească, ceea ce mie mi se pare că e un procent extraordinar. 76% nu au încredere în democrația din România. Am rămas foarte surprins când am văzut acel număr și este un exemplu de eșec al clasei politice românești”. (Vlad Adamescu, co-fondator Politică la Minut)