Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Un an și 8 luni de la invazia Rusiei în Ucraina. Războiul continuă. După mobilizarea imediată a românilor, vreme de mai multe luni, pentru a veni în sprijinul ucrainenilor nevoiți să își părăsească locuințele și țara, oamenii discută tot mai puțin despre războiul care se desfășoară acum la granița cu România. Unul dintre mediile în care există preocupare pentru ceea ce înseamnă ideea de război este arta. Sunt scriitori din România, scriitori din Republica Moldova care adoptă o atitudine civică și vorbesc despre răul pe care războiul îl provoacă. Cosmin Perța este scriitor și, în colaborare cu muzicianul ucrainean Denys Vasyliev, a realizat instalația "Voices of War". O instalație audio imersivă care încearcă să redea sonor și afectiv regimul de teroare pe care îl suportă cetățenii obișnuiți ai Ucrainei, confruntați cu bombardamente și stare continuă de asediu. Andreea Boșoi este studentă la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, secția de Relații Internaționale și Studii Europene. În februarie 2022 era în clasa a XII-a și nu poate uita frica simțită la momentul invaziei Rusiei în Ucraina. Andrei Robert are 15 ani și este foarte afectat de continuarea războiului. La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității. Despre principalele priorități ale UE în politica de apărare și schimbările impuse de război vorbește europarlamentarul Dragoș Tudorache. Încă din primăvară, miniștrii din UE au recunoscut dificultățile cu care se confruntă tinerii în prezent din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a schimbărilor climatice. Se impune prioritar abordarea problemelor de sănătate mintală care afectează un număr tot mai mare de tineri ca urmare a acestor provocări.

Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.
De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate.

Muzica există peste tot, în toate culturile şi sub toate formele, iar artiştii s-au aflat constant într-o luptă pentru afirmare. Înainte de anii 2000, muzicienii tineri ghidaţi de vise mari se luptau pe locurile din cluburi pentru a avea şansa să performeze sau se aşezau în zonele publice ale oraşelor cu speranţa că cineva îi va auzi şi le va deschide uşa către greu accesibilă industrie muzicală. Astăzi, însă, totul s-a schimbat. Odată cu digitalizarea şi revoluţia Internetului, muzicienii la început de drum au la dispoziţie o paletă largă de instrumente pentru a se face cunoscuţi şi din intimitatea propriilor locuinţe pot lansa piese care să-i propulseze pe scena globală.
 
La întrebările „Cum este să fii artist în zilele noastre?”, „Cum se promovează muzicienii emergenţi în era digitală?”, „Ce face UE pentru a sprijini sectorul muzical european?” şi „Cine îi ajută pe muzicieni să răzbată?” au răspuns solistul trupei timişorene ALLOVER, Luca Dragu, şi coordonatorul Subprogramului Cultura din cadrul Biroului Europa Creativă România, Sorin Enuş.

Europa a devenit un punct central al traficului de droguri. „Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive are potențialul de a fi folosit ca drog. Aceasta înseamnă că oricare dintre noi, direct sau indirect, poate fi afectat de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate cu acesta”.
 
În România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut – 13 ani -  fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, potrivit Raportului Național privind situația drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Cu precizarea că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
 
"Suntem singura ţară care a transferat responsabilitatea pentru tratament şi prevenirea abuzului şi dependenţei de substanţe către poliţie, prin ANA. În momentul de faţă, Ministerul de Interne este responsabil şi de tratare şi de prevenire, dar şi de urmărirea şi încarcerarea consumatorilor şi dealerilor de droguri. Din acest punct de vedere suntem foarte mult în urmă şi nu avem capacitatea de a construi un sistem de prevenire şi de tratament, pentru că Poliţia Română nu este în măsură să furnizeze resursa umană de psihologi, asistenţi sociali, psihiatri şi, în general, specialişti necesari pentru a construi un sistem de tratament" (Eugen Hriscu, psihoterapeut). 

Vorbim în ediția de astăzi despre tinerii din Generația Z și relațiile lor de iubire. Despre diferențele încă întâlnite, în România, între tinerii de la oraș și cei de la sat. Despre asumare și individualism, despre toleranță și rușine. Cum iubesc tinerii din Generația Z?
 
„La noi în România cred că e o diferență mare, încă, între ce se întâmplă la oraș și ce se întâmplă în comunitățile mici. La sate, cred că amprenta societății tradiționale, a învățăturilor pe care le primim din religie încă duce tinerii către a căuta căsătorie sau a căuta relații de lungă durată. În schimb, nu același lucru simt că se întâmplă la oraș”, spune psihologul Ioana Obreja.

Şcolile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale.
 
Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile – economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt – un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.
De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.
Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.
Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.
Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.
Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.

Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor.
 
Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.
 
Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna  este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.
 
Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat  din partea instituțiilor europene.
 
În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel - medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

"Trebuie să înţelegem că o realitate, aceasta a faptului că oamenii se identifică din ce în ce mai mult ca fiind queer, de exemplu în cazul de faţă, această realitate nu vine să o înlocuiască pe cea predominantă, ci cred că vine să o completeze, vine să spună că lumea este mai diversă decât am avut curajul până acum să o arătăm. Cred că aici ar trebui să vorbim mai mult despre temerile oamenilor că venim cu un soi de ideologie care să pună cote de reprezentare în filme sau la TV şi că este o mişcare împotriva normelor existente, a felului în care suntem noi ca români în general. Se merită a fi depăşite aceste prejudecăţi şi să vorbim mai deschis, poate mai empatic, mai puţin emoţional pe aceste subiecte" (George Albert Costea, actor).
 
Între anii 1968 și 2001, în România, articolul 200 din Codul Penal a pedepsit relațiile sexuale consensuale cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Abia în 2001, la 12 ani de la Revoluția din 1989, acest articol a fost abrogat. Respingerea dreptului persoanelor de același sex de a-și întemeia o familie a continuat, însă, și după anul 2001.
 
Fenomenul discriminării este perceput ca fiind o problemă în țara noastră de către majoritatea populației (71%). Teama de diferență se exprimă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%) și romi (72%). Iar scala distanței sociale indică, de asemenea, o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni). Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Sunt rezultate ale unui Sondaj de opinie privind nivelul discriminării în România, realizat în 2018 de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Aceste cifre ne arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie.
 
64% dintre elevii LGBTQIA+ din România au auzit remarci homofobe în școli, termeni precum LGBT, gay, homosexual sau lesbiană fiind folosiți cu conotație negativă atât de adulți, cât și de copii în liceele din România, arată un studiu al Asociației ACCEPT. Despre situațiile cu care se confruntă comunitatea LGBT de la noi, în special tinerii, când vine vorba de a fi acceptați discutăm în acest episod al podcastului Generația Z.
 
Invitați: Florin Buhuceanu, Asociația ACCEPT; George Albert Costea, actor; Adam, student din Polonia; Ramona Strugariu, europarlamentar România.
 
Realizatoare: Luana Pleşea

„Mens sana in corpore sano” este o expresie universal valabilă în orice context social, politic sau economic în care ne-am afla. Cât de des facem sport, cât de frecvent includem activitățile fizice în programul nostru săptămânal, mai ales la vârste fragede, în rândul copiilor și al adolescenților, ce se întâmplă la școală, cum putem crește această tendință de a face sport, ce înseamnă sportul de performanță? Cum putem să îmbunătățim starea fizică și psihică prin sport?
Potrivit Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice dat publicității anul trecut de Comisia Europeană, 38% dintre europeni fac sport sau exerciții fizice o dată pe săptămână sau mai mult, în timp ce 17% fac acest lucru mai puțin de o dată pe săptămână. În prezent, 45% dintre europeni nu fac nicio activitate fizică și niciun sport. Datele de anul trecut arată că locuitorii din Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Danemarca și Suedia sunt cei mai predispuși să facă sport sau activități fizice, cel puțin o dată pe săptămână. De asemenea, tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani obișnuiesc să facă sport, însă această tendință scade odată cu înaintarea în vârstă.
Despre sport și locul pe care îl ocupă în viața oamenilor, în general, și mai ales a tinerilor vorbesc Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Gelu Duminică, sociolog, Laurențiu Oprea, inspector școlar pentru educație fizică și sport la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Gabriel Bitan, sportiv de perfomanță, atletism. 

Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video, potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2022. Piaţa jocurilor video s-a dezvoltat puternic în ultimi ani. Comisia Europeană citează date ale Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa conform cărora jumătate din populaţia Uniunii Europene, care numără aproape 447 milioane de persoane, se consideră utilizatori de jocuri video.
 
Studiul despre utilizatorii de jocuri video din România relevă faptul că jumătate din românii care aleg această metodă de petrecere a timpului liber sunt femei. Totodată, vârsta medie a celor care se joacă este de 27 de ani la bărbați și 32 de ani la femei. Andreea Medvedovici Per, director executiv al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România şi vicepreședinte al Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa, spune că peste 7.000 de profesionişti lucrează în acest sector. Cu toate acestea, jocurile video încă sunt privite cu ochi critici în România, drept o activitate care nu aduce beneficii şi care deturnează atenţia tinerilor de la lucrurile importante, precum educaţia.
 
Piaţa de gaming s-a aflat şi în colimatorul Parlamentului European. Instituţia a avut mai multe iniţiative, la început de 2022, menite să reglementeze mai bine sectorul dezvoltării de jocuri video şi să combată problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile, precum minorii. Europarlamentarul român Victor Negrescu a mărturisit că a jucat şi încă joacă jocuri video. Potrivit acestuia, jocurile video sunt şi un important instrument educaţional, dar atrage atenţia și asupra pericolelor care apar atunci când această activitate nu este supervizată de adulţi.