Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcaţi de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activităţile compatibile s-au mutat pe Internet. Şcolile şi universităţile au ţinut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare şi bucătării, iar comerţul electronic a înflorit. Şi totul a fost posibil graţie digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.
La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea "Tranziția digitală, între provocare și oportunitate" în cadrul proiectului "IDEEuropa – Discuții despre Europa de mâine". Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ştefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universităţii "Tor Vergata" din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. "Din perspectiva tinerilor şi a studenţilor, digitalizarea a reprezentat o uriaşă evoluţie”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului şi accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informaţii false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic şi disponibilitatea de a verifica sursele.
Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piaţă, la concurenţă neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreşedinte al Comisiei pentru Piaţă Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetăţenilor europeni şi entităţilor economice europene. „Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal şi online”, a explicat europarlamentarul român.

Final de vară, dar nu încă final de vacanţă. Cel puţin, nu pentru toţi. Ce destinaţii preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanţă? Ce recomandări fac specialiştii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani şi este student în anul III la ASE, Facultatea de Business şi Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism – ANAT şi pe jurnalistul sloven Dino Subašić. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în reţeaua europeană de ştiri EuranetPlus şi colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).
Un lucru foarte important... Când plecaţi în călătorie, fie în interiorul ţării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitaţi că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informaţii. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Şi, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei şi cazare. De fapt, este posibil să avem şi dreptul la despăgubiri, între 250 şi 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situaţii. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistenţă suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația „Your Passenger Right”.
Şi o informaţie specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteţi rezidenţi în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acţiunea DiscoverEU aveţi șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veţi putea să descoperiţi astfel diversitatea Europei, să aflaţi mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoaşteţi oameni de pe tot continentul.

Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente – sustenabilitate , incluziune și accesibilitate - , instrumente  pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană. Inspirat din curentul artistic german  ”Bauhaus”,  programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit. Asta și pentru că,  potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului.  

Pandemia de Covid-19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.
În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.
„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)
„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.
Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?
Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetăţenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.
Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educaţie, pentru că sistemul de învăţământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte ţări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să ştie să le aplice. Mi se pare mult mai corect şi mult mai interesant aşa. Nu trebuie să ştii formulele, poţi să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să ştii să le aplici în viaţă”.
Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educaţiei este foarte important. Fără educaţie nu poţi face nimic în viaţă. Ai nevoie de educaţie şi şcoala ar trebui să îţi ofere acele cunoştinţe şi să te pregătească pentru viaţă, nu pentru nişte teste. Aş vrea să fie mai mare influenţa de la Bruxelles cu privire la domeniul educaţiei. Trebuie să se impună nişte reguli”.
Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".
„Deciziile pe care le luăm în instituţiile europene ne afectează viaţa de zi cu zi. De fapt, din legislaţia aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înţelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne priveşte în mod cât se poate de direct” (Alin Mituţa, europarlamentar).

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.
Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.
Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia"). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.
„La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra? Răspund eurodeputatul Iuliu Winkler și rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.
 

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.
Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.
Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate".

Generaţia Z preferă să interacţioneze pe reţele de socializare, comparativ cu generaţiile precedente care preferă interacţiunea directă. 
Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităţilor de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcţia de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoţională.
Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.
Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.
Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.
Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.
În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.
Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu.

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.
Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.
Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.
Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa. 
Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi... Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru.