Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Dacă în primul episod dedicat diferențelor generaționale în percepția cu privire la UE în țara noastră am avut în vedere membrii aceleiași familii, în ultimul podcast din acest an, care abordează tot diferențele generaționale, vorbim despre modul în care este receptată Uniunea Europeană de generații diferite, despre așteptările pe care acestea le au, dar și despre cum se raportează alți tineri din celelalte state membre la spațiul comunitar.
 
Potrivit lucrării Diferențele generaționale în identificarea europenilor: rolul marii recesiuni, semnată de Marta Parades, care se concentrează pe analiza identificării europene prin explorarea diferențelor generaționale, ideea că tinerii sunt mai pro-europeni decât persoanele în vârstă este larg acceptată atât în mediul academic, cât și în discursul popular. Se susține că, în timp ce tinerii se raportează în linii mari la Uniunea Europeană (pe care o privesc ca pe un dat) și se identifică drept europeni, generațiile anterioare care au trăit al Doilea Război Mondial și perioada postbelică definesc proiectul european într-un mod mai idealist, care ar putea duce la un atașament emoțional mai mare. Maike este din Germania, are 23 de ani și în prezent locuiește în Bielefeld: 
„Ceea ce cred că ar trebui să se schimbe la nivelul UE sunt măsurile de protejare a climei, de exemplu. Există obiective comune de protecție împotriva schimbărilor climatice, dar cred că este important ca acestea să devină mai concrete și obligatorii, astfel încât să poată fi atinse efectiv. Un alt aspect este că grupurile marginalizate din UE ar trebui să fie și mai protejate, în opinia mea. Mă gândesc, de exemplu, la persoanele queer care nu se simt la fel de protejate în toate țările UE, cum sunt, de exemplu, în Germania. ”
 
Jakub este din Polonia. Are 20 de ani, este student la jurnalism în anul doi și este ceva mai critic la adresa UE ca instituție, dar în același timp îi vede plusurile: 
„Cred că UE este o organizație care își propune să rezolve unele probleme, dar nu este perfectă. Nimic nu este perfect, dar cred că suntem pe drumul cel bun. O vedem ca pe o oportunitate. Doar câteva lucruri ar trebui să se schimbe. Cred că ar trebui să existe o organizație mai mare și, mai presus de toate, orice obiectiv ar trebui să fie mai realist și, de asemenea, despre oamenii obișnuiți, nu doar despre anumite grupuri. Cred că aceasta este o oportunitate foarte bună și că merită să investim în această Uniune Europeană. Avem exemplul Regatului Unit. Situația Brexit a provocat mai multe daune decât să aducă avantaje. Cred că ar trebui să rămânem în Uniune. Și părinții mei gândesc la fel”. 

Atitudinile față de UE sunt în schimbare, pe măsură ce dreapta se manifestă tot mai mult împotriva puterii de la Bruxelles, dar mulți tineri doresc mai multe acțiuni europene pentru a-și dezvolta societățile în care trăiesc, potrivit articolului „Generații diferite, percepții diferite: cum evoluează opiniile despre UE”, al Agenției de știri Euranet Plus.
 
UE înseamnă lucruri diferite pentru diferite generații și pentru țări diferite. Persoanele în vârstă din vestul Europei își amintesc adesea sentimentul de progres care a însoțit dezvoltarea uniunii. Este vorba despre menținerea păcii între națiunile aflate odată în război, despre comerțul liber și piața unică, despre călătoriile fără pașapoarte și moneda comună.
 
Pentru tineri, însă, acestea sunt beneficii cu care au crescut – și pe care, într-o oarecare măsură, le consideră de la sine înțelese. Este vorba despre deschiderea pe care o oferă UE, în special libertatea de circulație. Acum, mulți tineri s-au obișnuit cu beneficiile cetățeniei UE, iar GenZ observă și problemele.
Miruna Moaleș are 23 de ani și este studentă în anul I la Masteratul din cadrul Facultății de Jurnalism de la Universitatea din București. A terminat Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. Este din Piatra Neamț, un mic oraș din estul României, și locuiește în București. „Pentru mine Uniunea Europeană înseamnă oportunități. Clar, libertatea de a călători. Știu și despre programul DiscoverEU, care oferă un permis de călătorie în principal cu trenul în UE, la vârsta de 18 ani. UE înseamnă, cumva, și dezvoltarea țării. În primăvară am călătorit într-o țară care nu este membră UE și am văzut ce înseamnă să fii membru UE și ce înseamnă să nu fii membru. Sunt diferențe foarte, foarte mari. Șansa de a te înscrie la universități din alte țări mult mai ușor... Sunt multe, foarte multe beneficii”. (Miruna Moaleș, masterandă)
 
Daniela Baciu, profesoară la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Asachi” Piatra Neamț, a acceptat să ne vorbească despre ce înseamnă Uniunea Europeană din perspectiva sa. „Aș începe cu un gând despre copilăria mea, în care nici vorbă de Europa, Uniunea Europeană, de a călători, de a ieși dintre granițele noastre... Pentru mine, Europa de azi înseamnă o plajă imensă de oportunități, cu tot ce înseamnă această mare familie. Așa aș vedea-o, ca pe o mare nesfârșită de oportunități de toate felurile – culturale, economice, sportive – pentru românii de toate vârstele. În raport cu tinerii de azi, marea mea așteptarea de la Uniunea Europeană este ca ea să se prezinte așa, temeinic și constant, acestor tineri”. (Daniela Baciu, profesoară)
 
O perspectivă sociologică asupra modului în care diversele generații se raportează la Uniunea Europeană aduce profesorul Bogdan Voicu, sociolog, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, pe care l-am întrebat: "În general se consideră că tinerii au o atitudine mai favorabilă față de Uniunea Europeană în comparație cu generațiile trecute de o anumită vârstă. Cât de realistă este această concluzie?" „Într-adevăr, pe ansamblul tinerilor, sunt mai mulți tineri care sunt mai favorabili UE decât pe ansamblul generațiilor mai în vârstă. Dar s-ar putea ca efectul să nu fie neapărat unul de vârstă, cât mai ales de educație. Tinerii nu sunt doar mai tineri, ci și mai educați. În general, accesul la educație superioară, la universitate s-a masificat, a devenit mai mare pentru generațiile care sunt născute mai aproape de momentul prezent. Și atunci este posibil ca trecerea prin universitate să crească, de fapt, apetența pentru o Uniune Europeană mai mare și pentru o atitudine mai favorabilă existenței unui stat mai extins în granițele în care trebuie să exiști. De aceea, nu sunt foarte convins că efectul despre care discutăm este un efect de vârstă, cât mai degrabă unul legat de educație” (Bogdan Voicu, sociolog).

 
Potrivit companiei de tendințe de piață, Exploding Topics, puterea de cumpărare globală a Gen Z este de 450 de miliarde USD, iar această cifră este de așteptat să crească în următorii ani, scrie roaliment.ro aici https://www.roaliment.ro/marketing/este-generatia-z-cel-mai-puternic-grup-de-consumatori/.
 
Dar ce, mai ales, de unde și de ce cumpără tinerii Generației Z? 
Generația ai cărei exponenți sunt nativi digitali, abili în a folosi tehnologia și rețelele sociale, influențați - dar nu în totalitate - de influenceri și atenți, unii, la impactul industriei modei asupra mediului și resurselor. Este important cumva să reciclăm hainele și să putem să le purtăm de cât mai multe ori în loc să ne cumpărăm altele, și să încercăm să fim creativi și să le modificăm sau să le asortăm, în așa fel încât să putem să le dăm o nouă viață, spune Andreea, 17 ani, elevă în clasa a 11 a la un liceu din București.
 
Ce cumpără, mai ales? 
 
Am întrebat-o pe Claudia, 16 ani, clasa a 10 a: De exemplu, în acest moment sunt foarte interesată de partea aceasta de skin care,nu partea de make-up.Și îmi doresc să investesc cât mai mult de la o vârstă cât mai fragedă,ca să nu trebuiască să investesc și mai mulți bani mai târziu în viață. În ceea ce ține de cumpărarea cosmeticelor, prefer varianta tradițională,pentru că mă simt mai în siguranță atunci când sunt eu în magazin fizic cu produsulși pot să citesc pe etichetă exact tot ce conține.
 
Digitalul nu a înlocuit însă definitiv modul clasic de a face cumpărături. 
Oana are 15 ani, este în clasa a 9-a și spune: Prefer cumpăratul tradițional, mi se pare mult mai ușor și mai practic.În primul rând pot, de exemplu, lua haine să le probez, să le testezși astfel nu trebuie să le returnez dacă nu-mi place cum îmi vin. Deobicei încerc să găsesc alternative cât mai ieftinesau pe care mi le permit dar nu sunt foarte ieftine,ținând cont de faptul că nu o să-mi iau alte chestii, pentru a compensa cumva.De obicei cumpăr carti și haine. (...) Folosesc social media, dar dacă văd niște haine drăguțeși apreciez creația content creatorului și îmi place și vreau și eu să-mi fac acest outfit -da, o să încerc să-mi cumpăr, de exemplu, niște blugi de piele care mi-au plăcut,dar nu înseamnă că o să-mi iau fix pe aceia de firmă pe care îi are influencer-ul respectiv. 
 
Tabloul acesta este în concordanță și cu ceea ce spun sociologii, și anume că tinerii din Generația Z trebuiesc priviți individual mai degrabă decât încadrați laolaltă în acest tipar care este emblema ”Generația Z”, pentru că există o variație în interiorul generației, spune sociologul Marian-Gabriel Hâncean, prof.univ.dr. în Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității București (https://sas.unibuc.ro/), Președinte al Societății Sociologilor din România(https://societateasociologilor.ro/) și membru al Asociației internaționale a specialiștilor în analiza rețelelor sociale (International Network for Social Network Analysis, INSNA, https://www.insna.org/).

În România, în 2021, au născut 687 de fete cu vârsta sub 15 ani și 15.811 fete cu vârsta între 15 și 19 ani. În aprilie 2024, Comisia a înregistrat Inițiativa cetățenească europeană My Voice, My Choice: Pentru avorturi sigure și accesibile. Despre dreptul Generației Z de a avea acces la avorturi legale, în condiții de siguranță, și despre accesul la informații cu privire la educația sexuală vorbim azi cu reprezentanți ai Generației Z, dar și cu reprezentanți ai ONG-urilor și medici.

Există obiceiuri alimentare specifice fiecărei generațíi, care sunt o combinație de tradiții familiale, modă de gașcă și ofertă comercială. Generația Z este paradoxală. Avem tineri extrem de atenți la calitatea și compoziția oricărui aliment, dar sunt și mulți pentru care fast-food ca aliment și energizantele ca băutură sunt temelia. Sociologul Vasile Dâncu pune aceste rătăciri gastronomice pe seama unei mode de import, care, din fericire, își pierde atractivitatea după vârsta de 17 - 18 ani.

La finalul anului 2022, în România a fost lansată a treia ediție a Barometrului Vieții Religioase. Potrivit rezultatelor, 83% dintre români se declară religioși, 27% participă săptămânal la slujbele religioase; 54% dintre români se roagă zilnic. În ceea ce privește tinerii din Generația Z și relația cu spiritualitatea, pare să se manifeste un interes în scădere față de religie și de căutare a unor alternative de manifestare - astrologia, cultura cristalelor, dar și știința sau ecologia.

România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Specialiștii în resurse umane explică acest lucru prin faptul că angajatorii din România caută, în general, oameni cu experiență și nu oferă suficiente locuri de muncă pentru începători. Mulți tineri au realizat faptul că trebuie să facă eforturi suplimentare încă din timpul facultății și să participe și la programe de internship.

Așteptăm multe de la școala de astăzi: să formeze competențe și abilități sociale, abilități practice pentru a putea trăi și a se adapta în societatea de azi și cea de mâine; să formeze competențe digitale, dar și competențe profesionale - însă ce fel de competențe sunt așteptate în economia europeană de mâine? Vorbim despre încadrarea în muncă a tinerilor şi problemele întâmpinate de proaspeţii absolvenţi, dar şi de angajatori.

În România, tinerii tind să aibă o opinie mai bună despre voluntariat decât restul populației. Iar Generația Z reprezintă o parte tot mai mare din voluntari, aducând perspective noi și abordări diverse. Datele indică faptul că implicarea civică este mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor tinere, a celor cu educație ridicată. Când vine vorba de motive pentru a nu face voluntariat, respondenții tineri invocă lipsa timpului și nevoia de a fi plătiți pentru munca lor. (studiu Pro Vobis)

Conform statisticilor, rata totală de fertilitate a scăzut, la nivel global, de la 5 copii, în 1950, la 2,3 în 2023. Una dintre cauzele pentru această scădere destul de semnificativă este tranziția demografică globală. Azi, femeile au mai multe posibilități de dezvoltare în carieră, în care perioada de creștere profesională se suprapune cu perioada dedicată nașterii și creșterii copiilor. Pentru multe tinere cariera este pe primul loc, pentru a obține o stabilitate economică.