Podcast Euranet Plus GENERAȚIA Z / by Radio Romania

Digitalizarea este un fenomen necesar și inevitabil. Atâta doar că trebuie implementată cu grijă, pentru a nu-i compromite uriașele avantaje prin scăpări de securitate.
Ciprian Oprişa, conferenţiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: "Problema e cum se construiește digitalizarea. Mulți văd partea de securitate ca fiind ceva ce se poate adăuga ulterior. Dacă facem analogie cu construirea unei case, sigur că, la final, o să adauge niște camere de supraveghere, un sistem de alarmă, pe când în cazul digitalizării, securitatea e parte din fundație. Nu cum să nu intre hoții în casă, ci cum să nu se prăbuşească acea casă. Vrem să avem un sistem de securitate pus la punct încă din faza de proiectare".

„În România, Generaţia Z ar putea fi împărţită în două grupuri care, din păcate, se întâlnesc foarte rar. Putem vorbi despre Generaţia Z din oraşele foarte mari, care are acces la informaţii foarte simplu, inclusiv de pe reţelele sociale, dinspre organizaţii feministe... Aceştia sunt mult mai sensibilizaţi faţă de temă. Celălalt grup de GenZ în România este reprezentat de cei care sunt în mediul rural sau în oraşe mai mici. La ei nu ajung informaţii cu privire la discriminarea de gen, egalitatea de gen”. (Andreea Rusu, directoare executivă Centrul Filia)
Egalitatea de gen este una dintre problemele cel mai des aduse în dezbatere la diferite niveluri – local, regional, naţional sau european, fie că vorbim de factorii de decizie, fie, mai ales, de societatea civilă. Pentru că, din păcate, în ciuda eforturilor care se fac, disparităţile sunt încă mari între femei şi bărbaţi. Este vorba despre decalajul salarial, rata de angajare, pensiile, responsabilităţile familiale, echilibrul de gen în procesul decizional şi în politică... Şi, mai ales, despre violenţa domestică, pe care numeroşi oficiali europeni au catalogat-o drept o problemă importantă de securitate în Uniunea Europeană.
Despre inegalitatea de gen în România, despre cum percep acest fenomen reprezentanţii Generaţiei Z, dar şi despre preocupările la nivel european pentru reducerea inegalităţilor de gen vorbesc sociologul Cristina Raţ, Andreea Rusu -  directoarea executivă a organizaţiei feministe Centrul Filia şi europarlamentarul Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.

Implicarea tinerilor în viaţa socială, economică şi politică este esenţială pentru dezvoltarea sănătoasă a unui stat, mai ales în cazul României, o ţară cu o democraţie încă tânără. Există reprezentanţi ai Generaţiei Z care au decis să influenţeze din interior parcursul României, însă numărul lor rămâne încă mult prea mic. Nivelul scăzut de participare la viaţa cetăţii, înregistrat de foarte mulţi ani în România, îngrijoreazã, însă măsurile concrete de stimulare a acestuia au fost rare şi ineficiente.
La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componenţa Parlamentului de la Bucureşti, s-a prezentat la vot doar un sfert din numărul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani care figurau pe liste. În perioada 21 iulie – 5 septembrie, Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES au elaborat studiul intitulat "Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări", la care au participat 814 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani. Reprezentantul SAR, Constantin-Alexandru Manda, a declarat că rezultatele barometrului arată că tinerii români sunt în mare parte dezinteresaţi de viaţa politică şi opinează că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. La rândul său, sociologul IRES, Antonio Amuza, a arătat că, deşi 90% dintre români ştiu că implicarea duce la efecte pozitive, tinerii nu se implică în politică şi în acţiuni civice, deoarece nu ştiu cum.
Despre implicarea tinerilor din România în viaţa politică şi în acţiuni civice am discutat cu europarlamentarul român Victor Negrescu, care, la 37 de ani, se află la al doilea mandat în Legislativul European. Acesta este cel mai tânăr reprezentat al României ales în forul european.

Ce îi preocupă pe tinerii artişti azi? Ce le lipseşte? Cum sunt relaţiile între artişti din aceeaşi generaţie? Cât de diferite sunt problemele lor de cele ale generaţiilor anterioare? Ce surse de finanţare au?
Călin Boto are 25 de ani. Este unul dintre cei mai vizibili critici tineri de film din România şi redactor-şef al revistei Film Menu. „E nevoie de mai multe concursuri pentru debutanţi şi de mai multe iniţiative care să se concentreze pe oameni mai tineri de 30 de ani” (Călin Boto).
Dragoş Dogioiu este un artist interesat de tehnologie şi de relaţia dintre artă şi noile tehnologii, fiind preocupat să se specializeze pe realitatea virtuală.
Rareș Andrei Constantinescu, alias ASMR, este artist și inginer de sunet. „Oamenii din pături sociale mai puţin favorizate ajung mai greu la nişte oportunităţi” (ASMR). Consideră că ar fi nevoie de centre culturale, de mai multe spaţii libere, în care artiştii să experimenteze.
Artiştii pot obţine finanţare şi prin programele europene existente. Corina Şuteu a fost ministru al Culturii, este expert în politici culturale europene, consultant cultural. „Programul Europa Creativă a devenit un program mult mai bine subvenţionat anii aceştia, după pandemie, tocmai pentru a încuraja dezvoltarea unor arii culturale care n-au avut ocazia să mai supravieţuiască bine în perioada pandemiei şi pentru a reuşi să reechilibreze decalajele create. Chiar PNRR conţine în anumite state un ajutor fundamental dat zonelor creative. O parte din aceste zone creative sunt artele contemporane”. (Corina Şuteu)

Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcaţi de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activităţile compatibile s-au mutat pe Internet. Şcolile şi universităţile au ţinut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare şi bucătării, iar comerţul electronic a înflorit. Şi totul a fost posibil graţie digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.
La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea "Tranziția digitală, între provocare și oportunitate" în cadrul proiectului "IDEEuropa – Discuții despre Europa de mâine". Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ştefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universităţii "Tor Vergata" din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. "Din perspectiva tinerilor şi a studenţilor, digitalizarea a reprezentat o uriaşă evoluţie”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului şi accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informaţii false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic şi disponibilitatea de a verifica sursele.
Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piaţă, la concurenţă neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreşedinte al Comisiei pentru Piaţă Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetăţenilor europeni şi entităţilor economice europene. „Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal şi online”, a explicat europarlamentarul român.

Final de vară, dar nu încă final de vacanţă. Cel puţin, nu pentru toţi. Ce destinaţii preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanţă? Ce recomandări fac specialiştii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani şi este student în anul III la ASE, Facultatea de Business şi Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism – ANAT şi pe jurnalistul sloven Dino Subašić. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în reţeaua europeană de ştiri EuranetPlus şi colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).
Un lucru foarte important... Când plecaţi în călătorie, fie în interiorul ţării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitaţi că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informaţii. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Şi, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei şi cazare. De fapt, este posibil să avem şi dreptul la despăgubiri, între 250 şi 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situaţii. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistenţă suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația „Your Passenger Right”.
Şi o informaţie specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteţi rezidenţi în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acţiunea DiscoverEU aveţi șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veţi putea să descoperiţi astfel diversitatea Europei, să aflaţi mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoaşteţi oameni de pe tot continentul.

Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente – sustenabilitate , incluziune și accesibilitate - , instrumente  pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană. Inspirat din curentul artistic german  ”Bauhaus”,  programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit. Asta și pentru că,  potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului.  

Pandemia de Covid-19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.
În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.
„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)
„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.
Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?
Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetăţenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.
Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educaţie, pentru că sistemul de învăţământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte ţări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să ştie să le aplice. Mi se pare mult mai corect şi mult mai interesant aşa. Nu trebuie să ştii formulele, poţi să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să ştii să le aplici în viaţă”.
Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educaţiei este foarte important. Fără educaţie nu poţi face nimic în viaţă. Ai nevoie de educaţie şi şcoala ar trebui să îţi ofere acele cunoştinţe şi să te pregătească pentru viaţă, nu pentru nişte teste. Aş vrea să fie mai mare influenţa de la Bruxelles cu privire la domeniul educaţiei. Trebuie să se impună nişte reguli”.
Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".
„Deciziile pe care le luăm în instituţiile europene ne afectează viaţa de zi cu zi. De fapt, din legislaţia aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înţelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne priveşte în mod cât se poate de direct” (Alin Mituţa, europarlamentar).

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.
Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.
Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia"). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.
„La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.